Conu’ Năstase față cu elecțiunea

de Teodor Baconschi

| 7 Comentarii

Domnul Adrian Năstase, fost ministru, fost prim-ministru și actual blogger, după cum singur se definește, îmi face onoarea nesolicitată și plăcerea autentică de a intra în dialog pe marginea proiectului legii votului prin corespondență. O atare publicitate nesperată îl alătură pe domnul Năstase colegului său de coaliție, Crin Antonescu și mă reconfortează în convingerea că fac un lucru bun promovând această inițiativă.

Dacă domnul Antonescu, devenit peste noapte conservator, propunea deunăzi reintroducerea votului cenzitar (selectiv însă, doar pentru românii din străinătate), domnul Năstase compară involuntar numărul cetățenilor români din afara granițelor cu cel al cangurilor din Australia, deducând din acest grațios salt de idei că votul prin corespondență se justifică doar la antipozi.

Comparaison n’est pas raison. Dacă Australia e o vastă țară-continent, românii sunt răspândiți pe toate continentele, adesea la mii de kilometri de o misiune consulară. Australienii votează prin corespondență de mai bine de un veac datorită distanțelor mari din interiorul granițelor; pe noi ne motivează numărul mare de români din afara granițelor, pe care eu unul i-am văzut adesea plecând fără să-și fi putut exprima votul, descurajați de cozile interminabile de la ambasade. Modelul nostru nu este însă doar Australia, invocată de fostul prim-ministru, ci și țări mai apropiate de noi, precum Italia, Austria, Marea Britanie și Belgia – toate conduse, după cum bine se știe, de guverne pedeliste specializate în furat voturi…

Domnul Năstase mă ironizează cu umorul său, altminteri pasabil, și nu i-o iau în nume de rău, fiindcă ironia se transformă în autoironie atunci când ministrul de externe al lui Ion Iliescu vorbește de izolarea internațională a României. E adevărat, amintirea mineriadelor s-a estompat, iar normalitatea de astăzi pare ternă. Dar ea este buna rutină a unui stat membru UE și NATO, care își urmărește interesele cu o fermitate de care domnul Năstase nu a știut să dea dovadă când a negociat capitole ale aderării României la UE sau contracte de construcții de autostrăzi suspendate între dorință și neputință.

Pe lângă procesul de intenție care mi se face din ce în ce mai insistent printre socialiștii intrați în vrie și liberalii centrifugi, mi se pune în cârcă amânarea aderării României la spațiul Schengen. Fostul șef al diplomației ar trebui să știe că aderarea la Schengen (care va veni în curând) este o chestiune de afaceri interne, nu externe, adică de vămi și poliție, nu de consulate (unde de altfel stăm foarte bine). În ce privește influența mecanismului de cooperare și verificare pe justiție asupra neîncrederii cu care ne privesc unii parteneri europeni, nu e cazul să-i explic taman domnului Năstase cum influențează procesele infinit tergiversate sau corupția de care partidul dumisale nu e întrutotul străin rapoartele negative pe justiție și, implicit, menținerea MCV.

E la fel de demagogic să pui în cârca guvernului României problemele grave de șomaj și criză financiară cu care se confruntă, bunăoară, Spania și efectele nedorite asupra emigranților români. E bine știut că atât ministrul de resort, Sebastian Lăzăroiu, cât și diplomația română, s-au pus în mișcare de îndată ce Spania a făcut anunțul restrângerii dreptului la muncă al concetățenilor noștri, iar Comisia Europeană se va pronunța, probabil în sensul dorit de noi. Dacă încă avem restricții, își recunosc oare și foștii prim-miniștri socialiști și liberali vreo răspundere?

În fine, ironia devine de-a dreptul hilară când domnul Năstase spune că lansez “concepte amuzante de genul patriotismului constituțional”. Nu intru în detalii pentru a nu plictisi, dar îl invit să aibă o discuție cu colegul său de coaliție, profesorul Andrei Marga, expert în filozofia lui Habermas, care ar putea să-i explice geneza și sensul conceptului de patriotism constituțional.

Dar să revenim la fondul chestiunii: votul românilor din străinătate și teama reacțiunii useliste că oamenii pe care antenele lui Voiculescu și irealitatea lui Vântu nu-i pot spăla pe creier nu-i vor vota. Inițiativa mea a devenit instantaneu revelatorul fricii și demagogiei compensatorii ale alianței socialiste. În loc să se scandalizeze că doar 5% dintre românii din străinătate reușesc să voteze (față de 50% în țară), s-au scandalizat că aceștia riscă să nu-i voteze pe ei. Visul majorității monolitice a clasei muncitoare strâns unite în jurul tovarășului Iliescu și a delfinului său, tovarășul – pardon, domnul – Năstase pare să se îndepărteze tot mai mult de struțo-cămila uselistă. În loc să combată, contraproductiv, ideea însăși a votului prin corespondență, reprezentanții USL ar face mai bine să câștige încrederea acestor milioane de români, chiar și promițându-le câte 20.000 de euro dacă se întorc în țară și, eventual, votează ideologia subdezvoltării și retorica urii.

Ei bine, este datoria mea ca ministru de externe și de trei ori ambasador, să fac în așa fel încât să nu se mai repete situația din 2009, când la ambasada României la Paris s-au format cozi kilometrice (vezi poza de mai jos).

Printr-o bună organizare, animată de dorința autentică de a permite tuturor celor prezenți să poată vota, am putut realiza atunci acest lucru. Conform detractorilor mei, la Paris s-ar fi înregistrat un vot la 15 secunde. În realitate, au votat 3785 de alegători între orele 7-21, adică 270 de persoane pe oră, având la dispoziție 5 ștampile de vot, deci 54 de persoane/ oră/ cabină. Ceva mai mult de 1 minut de persoană, așadar. Nu s-a furat nici un singur vot, iar procesul verbal a fost semnat și de reprezentanții PSD și PNL (reflectez tot mai mult la utilitatea unor procese pentru calomnie în această chestiune).

Îl asigur însă pe domnul Năstase. Nu dorim să furăm voturi, ci să le câștigăm. Votul prin corespondență, care rămâne opţional și se alătură votului clasic, prin prezentarea la secţia de votare, va permite în sfârșit românilor din străinătate să-și facă auzită vocea redutabilă pentru stânga demagogică și lipsită de proiect.

Iată, pe scurt, cum se va desfășura acest tip de scrutin. Alegătorul poate comunica în scris oficiului diplomatic sau consular al României din statul de domiciliu sau reşedinţă că doreşte să îşi exercite votul prin corespondenţă până cel târziu cu 60 de zile înainte de data scrutinului. Alegătorul îşi poate schimba opţiunea, dar nu mai târziu de 45 de zile înainte de data scrutinului.

Ministerul Afacerilor Externe va întocmi un registru al alegătorilor români cu domiciliul sau reşedinţa în străinătate care votează prin corespondenţă, în format electronic. Baza de date creată va fi deţinută de Autoritatea Electorală Permanentă, iar MAE are obligaţia de a verifica şi actualiza datele din Registru. Autoritatea Electorală Permanentă va elabora listele cu alegătorii români care votează prin corespondenţă, iar listele astfel întocmite se vor transmite la Ministerul Administraţiei şi Internelor, la Biroul Electoral Central şi la MAE.

Ulterior, MAE transmite în format electronic misiunilor diplomatice şi oficiilor consulare listele cuprinzând alegătorii români care votează prin corespondenţă. Misiunea diplomatică sau oficiul consular de circumscripţie va trimite documentele necesare exprimării votului cetăţenilor români înscrişi în Registrul alegătorilor români cu domiciliul sau reşedinţa în străinătate care votează prin corespondenţă. La rândul lor, cetăţenii care au optat pentru votul prin corespondenţă vor transmite votul lor misiunii diplomatice sau oficiului consular la care a fost înregistrată cererea de includere în registru.

După încheierea procesului de votare, biroul electoral al secţiei de votare din cadrul misiunii diplomatice sau a oficiului consular va proceda la deschiderea plicurilor şi la verificarea existenţei atestatului şi a conformităţii datelor înscrise în acesta cu datele din listele de alegători prin corespondenţă şi va introduce plicurile care cuprind opţiunea electorală într-o urnă de vot specială. Se procedează apoi la deschiderea urnelor şi validarea sau invalidarea buletinelor de vot. Rezultatul votării prin corespondenţă se centralizează în totalul voturilor exprimate, în cadrul secţiei de votare.

Această „simplă” descriere arată că e vorba de o procedură complexă și securizată. Opţiunea electorală se exprimă în baza unui atestat pentru exercitarea prin corespondenţă a dreptului de vot, prevăzut cu elemente de siguranţă, ce va fi transmis alegătorilor. Atestatul conţine şi o declaraţie pe proprie răspundere a alegătorului că opţiunea sa electorală nu a fost influenţată, iar secretul votului nu a fost afectat. Atestatul validează votul exprimat prin corespondenţă, asigurând  totodată caracterul personal și unicitatea votului

Secţiile de votare vor folosi listele elaborate în baza „Registrului alegătorilor români cu domiciliul sau reşedinţa în străinătate care votează prin corespondenţă” pentru a preveni votarea, de către aceeaşi persoană, atât prin corespondenţă, cât şi personal la secţiile de votare din ţară sau din străinătate.

În ce priveşte caracterul unic al exprimării votului prin corespondenţă, proiectul de lege prevede o garanţie suplimentară pentru evitarea exprimării de mai multe ori a dreptului de vot, atât în condiţiile acestui proiect de lege, cât şi în condiţiile celorlalte legi electorale în vigoare. Textul de lege prevede clar şi fără interpretări că votul este secret.

Repet, la încheierea votării se deschid plicurile care conţin corespondenţa, se verifică existenţa atestatului şi conformitatea datelor înscrise în acesta cu listele electorale, iar plicurile care conţin buletinul de vot în care alegătorul şi-a exprimat dreptul de vot se introduc într-o urnă specială destinată votului prin corespondenţă. Plicul care conţine numele si adresa nu se introduce în urne, deci opţiunea de vot nu poate fi ataşată unei persoane identificabile.

Dacă toate aceste măsuri nu sunt suficiente, aștept ca Parlamentul să se exprime și să amendeze proiectul de lege, atunci când îi va parveni. Nimic nu mă poate opri, până atunci, să supun proiectul de lege al Ministerului Afacerilor Externe, inclusiv prin misiunile noastre consulare, atenției celor cărora le este destinat: românilor din afara granițelor.

Până la urmă, dorința acestor trei milioane de alegători, care au făcut atâta pentru țară în ultimii ani, prevalează pentru mine în fața zgomotului și furiei unei opoziții care se transformă, pe zi ce trece, în reacțiune.

7 comentarii despre „Conu’ Năstase față cu elecțiunea

  1. decat sa vina iar dl.Nastase la putere mai bine sa se aranjeze voturile.Interesul tarii este pe primul loc.

    • Vom avea varianta cea mai bună: voturile vor fi cinstite, și tocmai de aceea Năstase nu va reveni la putere!

  2. as dori sa cumpar cartea “Iacob si Ingerul. 45 de ipostaze ale faptului religios” si nu o gasesc pe nicaieri. ma puteti ajuta? multumesc.

  3. Tehnic, frauda prin corespondenţă nu este posibilă fără să lase urme de natură penală. Am schiţat pe blogul meu cheia de verificare.
    Teama USL este firească, dar nu pentru că ar fi vreun pericol de fraudă, ci pentru că ştie că noi, cei trăitori afară, nu prea avem la inimă coropişniţa cu şase picioare şi trei antene.

    Acuma, dacă tot îi e frică lui alde Năstase că se va fura prin corespondenţă, am şi eu o propunere în oglindă: toţi parlamentarii USL să îşi doneze statului averile, şi să renunţe şi la îndemnizaţia de parlamentar. Într-o ţară în care e dovedit că se fură mult, ar fi, nu-i aşa, păcat ca tocmai ei să le cadă victime hoţilor. Dacă îi expropriem, aşa cum vor ei să ne descetăţenească, la rîndul lor, se vor fi simţit mai în siguranţă lefteri. Decît să ducă grija banilor, mai bine să le ducă dorul. Democraţia este astfel salvată.
    Pentru cei cu fisa lentă, am aplicat acelaşi sofism pe care USL îl fîlfîie.

    Apropo de eficacitatea la vot: un vot la 15 secunde este încă lent. La Hiroşima, în perioada depunerii declaraţiei de venit la fisc, cadenţa este de o (una) declaraţie la 8-12 secunde.(!). Sper ca, similitudinea să le mai tempereze detractorilor elanul.

    • Mulțumesc, Marius, pentru comentariul competent și propunerea poznașă. Nu ne vor opri din drum, fiți fără grijă!

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *

*

Poți folosi aceste etichete HTML și atribute: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <strike> <strong>