Horia-Roman Patapievici despre identitatea lumii moderne

de FCD

| 0 Comentarii

La presupoziţiile filozofice greceşti, care au orientat şi format instrumentarul filozofic prin care medievalii au încercat identificarea esenţială a indivizilor, revelaţia creştină a adus exigenţa ei suplimentară, obligatorie: fiecare suflet individual trebuie să posede o identitate de netrecut, ultimă, care trebuie să poată supravieţui nealterat atât pedepselor infernale, cât şi beatitudinilor paradisiace. Individualitatea, în creştinism, nu mai este anulată de nimic. Dumnezeu poate pedepsi un om, dar, îmi vine să spun, nu poate anula individualitatea pe care el însuşi a creat-o. Omul este posesorul unei identităţi la fel de profunde şi de nesmuls precum identitatea lumii înseşi. De aceea putem noi, modernii, să vorbim de identitate în felul în care o facem – pentru că în bagajul nostru de presupoziţii filozofice şi religioase, la cel mai adânc nivel cu putinţă, se află o presupoziţie absolută: aceea că fiecare om este o individualitate esenţială, unică, eternă, care nu poate fi nici distrusă, nici ignorată şi, într-un sens metafizic, nici umilită.

Sursa REVISTA 22

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *

*

Poți folosi aceste etichete HTML și atribute: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <strike> <strong>