Fundația Hanns Seidel-România, partenerul FCD, la jubileul de 20 de ani

de FCD

| 0 Comentarii

Fundația Hanns Seidel România a aniversat 20 de ani de activitate în România printr-un eveniment-sărbătoare la București, miercuri, 10 octombrie 2012. Fundația Creștin-Democrată a avut onoarea să ia parte la jubileul fundației bavareze grație parteneriatului care unește cele două fundații încă din mai 2011.

Relația privilegiată româno-germană a fost subliniată de invitații Andreas von Mettenheim, ambasadorul Republicii Germane la București, Gabriele Stauner din partea Cancelariei de Stat a Bavariei, Christian Hegemer, directorul Institutului de Colaborare şi Contacte Internaţionale al Fundaţiei Hanns Seidel, profesorul Ortwin Schuster, Colegiul Economic „Gheorghe Bariţiu“ din Sibiu, președintele Partidului Democrat Liberal, Vasile Blaga, și  Klaus Sollfrank, directorul Fundației Hanns Seidel România. (Galerie Foto)

Preşedintele Fundaţiei Creştin-Democrate Teodor Baconschi prezent la eveniment şi-a exprimat şi el încrederea în înflorirea parteneriatului dintre Fundația Creștin-Democrată și Fundația Hanns Seidel România pe fondul bogat al relațiilor româno-germane și în consonanță cu valorile comune: solidaritate, subsidiaritate, demnitate și binele comun.  Referatul președintelui Teodor Baconschi – „Pace, securitate și dezvoltare: responsabilitatea pentru Europa“ – a amintit genealogia creștin-democrată a principalelor instituții europene, Consiliul Europei, Organizația pentru Securitate și Cooperare în Europa, și Comisia Europeană. Teodor Baconschi a subliniat și contribuția Partidului Popular European receptacul al filonului creștin-democrat, partid care oferă o ancoră economico-morală în parcurgerea crizei europene. Invocând sufletul Europei, Teodor Baconschi a afirmat încrederea sa în depășirea europesimismului și regăsirea comuniunii valorice pe bătrânul continent. Iată pe larg ideile propuse de fostul ministru de externe Baconschi:

„Cele trei concepte sunt interdependente. Securitatea colectiva garanteaza pacea, asa cum pacea este conditia de fond a dezvoltarii. Pe de alta parte, carenta dezvoltarii slabeste securitatea colectiva si creste riscurile de conflict. Criza economica din ultimii ani pune in dubiu si stablitatea sistemului european, cu potentiale dezvoltari negative in relatiile de vecinatate ale Uniunii. Daca dezvoltarea sustenabila a UE devine chestionabila, capacitatea ei de a-si proiecta forta si de a-si exporta modelul se diminueaza proportional.

Putina istorie: in 1705, Leibniz definea statul ca pe “o societate al carei scop este siguranta obsteasca”.  In “Du Contrat social”, Rousseau pretinde statului “sa garanteze libertatea fiecaruia”. Vorbe frumoase, in vreme ce Leviathanul modern ne-a garantat, cel mai adesea, dreptul la tacere…

Diferenta de abordare intre realisti si idealisti provine din viziunile diferite datorate lui Hobbes si Kant. E vorba despre conflictul dintre state – ca “monstri reci” dintr-un Jurassic Park geopolitic – versus comunitatea umana autoaparata pe criterii morale si juridice. As spune ca functionarea si limitele Consiliului de Securitate ONU exprima, poate, cel mai dramatic, compromisul necesar si totodata fragil dintre aceste doua viziuni originare.
Astazi, perspectiva lui Hobbes, centrata pe “echilibrul puterilor” s-a mutat de la scara europeana la scara globala. UE, SUA, BRICS… Dar si mostenirea militarista a razboiului rece – asa numitul “echilibru al terorii” – nu a fost complet evacuata.
La scara europeana, cele trei concepte – pace, securitate, dezvoltare – au fost intrupate in trei institutii multilaterale: Consiliul Europei, care apara drepturile omului. OSCE – specializata pe standarde democratice si negocieri despre securitatea colectiva, mai ales sub aspectul non-proliferarii nucleare si al gestionarii arsenalelor conventionale. In fine, Comisia Europeana – ca executiv comunitar menit sa asigure, prin politici sectoriale, “omogenizarea la varf” a performantei economice din UE. O arhitectura complexa, bazata pe intersectia unor cercuri, notiuni si proceduri de monitorizare care a functionat aproape impecabil pana acum, dar care isi atinge limitele sub ochii nostri, eurosceptici sau eurofili.
Toti acesti stalpi ai ordinii postbelice au o genealogie intelectuala crestin-democrata. Fara crestin democratie – ca si fara reconcilierea, pe aceasta baza, dintre Franta si Germania – Europa nu si-ar fi putut exorciza demonii, de la nationalism, pana la cele doua totalitarisme – nazismul si comunismul – in care s-a desavarsit catastrofal spiritul utopic, mecanicist, anarhist sau nihilist al veacului XIX.

Doamnelor si Domnilor,
Criza idealului european este iarasi actuala. Din mai multe motive: incapacitatea statelor membre de a stopa populismul si de a comunica social moartea mitului despre cresterea economica fara sfarsit. Globalizarea, care mentine in afara spatiului nuclear occidental o multime de conflicte clasice in lumea a treia. Falia Vest-Est s-a mutat pe axa Nord-Sud. Excesul de complexitate al institutiiolor europene, care a alienat masa cetatenilor participanti la aventura UE. Provocarile puterilor emergente, Rusia, China – care contesta universalitatea modelului democratic european. Competitia geopolitica UE-SUA, nerecunoscuta, dar subversiv prezenta pe fundalul unor optiuni strategice tot mai greu armonizabile atata vreme cat UE nu poate implementa o politica de securitate si aparare comuna si se lasa protejata aproape exclusiv de NATO.

În aceste conditii, PPE reprezinta cel mai creativ pol de sustinere a UE prin federalizarea politicilor fiscale si controlul strict al deficitelor ca baza economico-morala pt o noua politica de convergenta.
Dar universul valorilor crestin-democrate se afla el insusi sub asaltul unor forte centrifugale: esecul Caii a treia, de pilda, care ilustreaza  ratarea impacarii dintre socialisti si piata libera.  Reinventarea colbertista a unui stat interventionist si planificator. Secularizarea galopanta a societatilor occidentale, abonate la un ethos postmodern care slabeste legatura comunitara atat prin relativism, cat si prin privatizarea proiectelor de societate. Ipocrizia corectitudinii politice, menita sa glorifice minoritatile si sa dilueze coerenta majoritatilor in jurul notiunii de bine comun.
Noul program politic al PPE aduce raspunsuri, cel putin teoretice, tuturor acestor provocari. Totusi, a regasi sufletul Europei ca premiza a relansarii post-Lisabona, nu e o sarcina usoara. Prosperitatea fondatorilor UE a dus la baroc institutional si apatie. Decalajul economic al noilor membri genereaza frustrare sociala, coruptie si vulnerabilite in fata manipularilor media. Nu exista certitudinea unei vointe politice tari, care sa vada viitorul Uniunii dincolo de tirania sondajelor si presiunea ciclurilor electorale. A reaparut un curent intelectual europesimist, care tulbura pietele financiare si consensul inter-guvernamental prin profetii sumbre despre demantelarea eurozonei sau despre fatalitatea unei Europe cu mai multe viteze. Multi lideri de opinie anunta sfarsitul Europei, de parca intre hegemonia europeana si sinuciderea colectiva nu ar mai exista nicio alta varianta de lucru.

iata contextul international mai mult decat dificil in care se desfasoara colaborarea locala dintre FCD si HS Stiftung Romania. De doua decenii, fundatia crestin-socialilor din landul Bavaria face o munca admirabila la noi in tara. Actiunile sale, in cooperare cu parteneri romani, partide de centru-dreapta sau ong-uri, au contribuit decisiv la pedagogia crestin-democrata si la cultivarea unui spirit european nealterat de stereotipuri. In concluzia scurtelor mele reflectii, tin sa multumesc public dlui Dr. Klaus Sollfrank – directorul HSS Romania – pentru abnegatia generoasa cu care a inteles sa sprijine, financiar si logistic, programele derulate la FCD. Sper ca aceasta prietenie sa se dezvolte in continuare, pe fondul bogat al relatiilor romano-germane, dar si in deplina consonanta cu valorile noastre comune. La multi ani HS Stiftung Romania !  Iar dvs

Va multumesc pentru atentia acordata.”

Teodor Baconschi

 

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *

*

Poți folosi aceste etichete HTML și atribute: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <strike> <strong>