Dialogul vindecă neîncrederea

de Teodor Baconschi

| 1 Comentariu

Înclinația noastră spre forme fără fond e o sursă de falsitate socială. Nu ne ascultăm unii pe alții, pentru a defini ce ne unește. Preferăm vacarmul unor monologuri din care nimeni nu profită. Și care ne adâncește singurătatea colectivă. Eșecul nostru are, cred, câteva surse psihologice. În primul rând, individualismul, înțeles ca negare legitimă a ceea ce am trăit sub comunism. Problema e că individualismul, perceput ca motor al pieței libere, nu e decât comunism reciclat. Numai în comunism simțeai că ”scapă cine poate”. Că nu contează decât supraviețuirea ta. Capitalismul – mai ales după excesele anilor 80, care au pavat drumul crizei economice de azi – presupune acțiunea conjugată, echipa, negocierea, adaptarea la noi tendințe, în condițiile unui compromis permanent. Văd însă și o altă sursă psihologică a stagnării românești: neîncrederea dintre persoane. Oricum interacționăm. Nu există societate în care faci ce vrei, fără să ții cont de ceilalți. Așa stând lucrurile, încrederea este cel mai de preț bun – dar mai ales condiția – oricărui proiect reușit. Fără încredere, eforturile noastre se risipesc înainte de a livra rezultate.

Pricep de ce lipsește încrederea concetățenilor mei în clasa politică, în instituții, în semeni. Nu e vorba că toate aceste realități sunt criticabile și perfectibile. Ne paralizează însă neîncrederea aproape generalizată. Mă uit bunăoară pe net, unde apar mici comunități. Nici măcar între oamenii care admit că seamănă (ca nivel, sau ca ideal) nu există acolo un sentiment clar de încredere reciprocă. De aceea, un nou ciclu politic implică refondarea încrederii și decizia omologată de a credita, după o evaluare corectă, proiectele demne de încrederea noastră.

Pe de altă parte, încrederea se câștigă prin adevăr și prin dialog. Asta voi face în proaspăta mea calitate de om politic. Mi-ar fi silă de mine însumi dacă i-aș minți pe cei cu care intru în contact. Și vreau să dialoghez cu persoane vii, irepetabile, valoroase prin esențiala lor calitate umană. Am, la fiecare întâlnire, sentimentul umanității comune, care se exprimă atât prin compasiune și solidaritate, cât și prin încredere. Cred, spre exemplu, în inteligența celorlalți. Chiar oamenii cei mai simpli, mai puțin educați, au – slavă Domnului! – capacitatea de a separa adevărul de minciună și binele de rău. Le cer semenilor încrederea pe care eu însumi le-o acord. Am lângă mine colaboratori sofisticați, care-mi vorbesc despre regulile marketingului politic și ale comunicării. Îi ascult, fără să iau ce-mi spun drept literă de Evanghelie. Pentru că adevărul și încrederea vin dintr-un pariu garantat deasupra noastră, în orizontul unui destin comunitar la care particip fără calcule și trucuri de manual.

Am început dialogul cu colegii mei din PDL. Am fost la Iași și la o reuniune organizată la Bușteni. M-am întâlnit cu colegii din grupurile parlamentare, la Senat și Cameră. Țin legătura cu europarlamentarii PDL. Voi avea în curând o întâlnire cu organizația de tineret a partidului. De îndată ce analiza și proiectul meu sunt prezentate direct, fără patimă și fără acuzații la adresa cuiva, interlocutorii ”percutează”. Capătă încredere, îmi dau dreptate, se gândesc la viitor cu o nouă speranță, justificată prin chiar dialogul nostru. Și eu mă simt câștigat. Pentru că, dincolo de clișee, descopăr personalități adeseori admirabile, oameni care, luați ca atare, merită toată prețuirea mea. Și care, puși în ecuația unui proiect politic de altă factură, vor putea să își probeze mult mai bine calitățile. Voi continua aceste întâlniri pentru că sunt primul care are încredere în posibilitatea de a realiza, împreună, ceva mai bun, care să lase în urma generației noastre o Românie vindecată de boala neîncrederii.

Un comentariu despre „Dialogul vindecă neîncrederea

  1. Pingback: Teodor Baconschi: Dialogul vindecă neîncrederea - Dr. Serban Radulescu

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *

*

Poți folosi aceste etichete HTML și atribute: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <strike> <strong>